Président de la République française
Encouragé par la nouvelle énergie investie par la Présidence dans la langue française au-delà de l’espace de la Francophonie, j’aimerais soumettre à votre attention un projet issu d’un dialogue porté à l’automne 2017 avec M. Luca Niculescu, ambassadeur de Roumanie à Paris, sur la saison franco-roumaine qui se déroule du 28 novembre 2018 au 14 juillet 2019.
Je me suis demandé si, dans cet intervalle, ce serait possible de poser les bases d’un projet politique, économique ou culturel qui pourrait influencer la société roumaine pendant des décennies, de la même manière que le projet Dacia-Renault le fait aujourd’hui.
La saison franco-roumaine comprend de nombreuses manifestations culturelles, mettant en scène le patrimoine et les nombreuses perspectives communes des deux pays, qui sont autant d’arguments pour le renouvellement d’une amitié historique.
La relation franco-roumaine a besoin d’un projet de grande ampleur et d’une énergie suffisante pour s’installer dans la durée. Un tel projet ne peut se faire que dans le domaine de l’éducation.
En Roumanie, des visions politiques et professionnelles très différentes, difficiles à harmoniser, ont mis leur empreinte sur une longue série de réformes du secteur de l’éducation.
En matière législative, lorsqu’on souhaite élaborer des lois correctes, claires, faciles à comprendre et à mettre en oeuvre, on doit avoir comme point de départ la connaissance réelle et approfondie du domaine. En ce qui concerne l’éducation, je pense que pour nous, les Roumains, le problème le plus difficile à résoudre en ce moment est celui de radiographier correctement l’état actuel du système éducatif roumain.
Par le passé, il nous a été donné de trouver des solutions lorsqu’il semblait que rien ne pouvait s’accomplir. Ces solutions venaient souvent de l’étranger à l’initiative ou avec le consentement des dirigeants nationaux qui comprenaient le potentiel destructeur des batailles nationales.
Au cours de la Première Guerre mondiale, la Mission militaire française en Roumanie, dirigée par le général Henry Mathias Berthelot, a été un exemple de réussite commune. Elle a non seulement réussi à contribuer de manière significative à la renaissance et aux victoires de l’armée roumaine en 1917, mais elle a aussi été associée aux aspirations d’unité du peuple roumain. Par son sens rigoureux, diplomatique et attentif aux besoins des soldats et des officiers, en toute honnêteté avec les autorités, le général Berthelot en est venu réformer l’armée et à être aimé des Roumains.
Je crois qu’aujourd’hui, l’histoire nous a amené au moment où une deuxième armée de Berthelot est nécessaire en Roumanie, mais cette fois, l’”armée” pourrait être constituée non pas de 1 200 officiers, mais de 1 200 enseignants qui pourraient contribuer au regain de confiance dans l’éducation roumaine comme facteur principal du développement de la société.
A l’instar des officiers du général Henri Berthelot, présents dans toutes les structures de l’armée roumaine, ces enseignants pourront être actifs à tous les niveaux d’enseignement de l’école, par période d’une année, dans chacun des 41 comtés du pays dans le cadre d’un projet de 10 ans.
La France aurait choisi des enseignants en fin de carrière ou même retraités depuis peu, des personnes ayant une grande expérience pédagogique dans un système éducatif exceptionnel, et la Roumanie assurerait leur présence dans les écoles du pays.
À la fin de la première année du projet, nous pourrions avoir 100 enseignants qui, en enseignant efficacement dans tous les types d’écoles, pourraient nous fournir des informations essentielles dans un processus de réforme visionnaire et profond lié aux réalités roumaines.
Après 2 ans de projet et 200 enseignants qui vivront en Roumanie, les habitudes et besoins du système seront connus par les participants au projet. Au travers des enseignants issus d’un système éducatif qui a très souvent été un modèle pour la Roumanie nous pourrons avoir un bagage d’information indépendant qui nous aidera à construire un projet éducatif de grande envergure.
Les résultats des travaux de ces enseignants peuvent être utilisés par les deux pays afin de mieux comprendre nos systèmes et nos besoins en matière d’éducation, pour permettre des progrès internes, mais aussi pour une meilleure intégration à l’étranger, une meilleure compétitivité de nos citoyens dans les milieux universitaires européen et international.
Le mouvement mondial francophone pourrait ainsi être un exemple de bonne pratique en matière de promotion de la langue et de la civilisation françaises en tant que lien national et international.
Monsieur le Président, à vous de décider qui sera le nouveau général Berthelot!
Veuillez agréer, Monsieur le Président de la République, l’expression de ma très haute considération.
Robert Marius Cazanciuc
Ministre de Justice (2013-2015)
Sénateur, Président de la Commission juridique du Sénat de Roumanie
A doua Armată Berthelot în România
Domnului Emmanuel Macron
Președintele Republicii Franceze
Încurajat de angajamentul dumneavoastră privind relansarea limbii franceze la nivel mondial, vă supun atenției un proiect născut în urma unui dialog purtat în toamna anului 2017 cu domnul Luca Niculescu, ambasadorul României la Paris, despre sezonul româno-francez ce se desfășoară între 28 noiembrie 2018 și 14 iulie 2019.
Mă întrebam atunci dacă în acest interval am putea pune bazele unui proiect politic, economic sau cultural care să influențeze în mod real societatea românească, pentru zeci de ani de aici încolo, așa cum o face astăzi proiectul Dacia-Renault.
Sezonul cuprinde multe manifestări culturale, atrăgătoare prin formă și conținut, ce vor arăta patrimoniul și multe perspective comune pentru cele două țări, constituindu-se ca argumente pentru a da noi valențe unei prietenii istorice.
Relația dintre Franța și România are nevoie de un proiect de magnitudine, care să aibă amploarea și energia de a se derula pe mai mulți ani, iar un asemenea proiect nu poate fi decât unul educațional.
Viziuni politice și profesionale foarte diferite, dificil de armonizat, au făcut ca reforma educației să continue la 30 de ani de la Revoluția română.
Ca și în materie legislativă, atunci când vrei să faci legi bune, clare, ușor de înțeles și aplicat, trebuie să pornești de la cunoașterea reală, profundă a domeniului pe care vrei să îl reglementezi. Cred că pentru noi românii, cea mai dificilă problemă de rezolvat este să radiografiem corect starea actuală a sistemului educațional românesc.
Din fericire, poporul român a găsit soluții atunci când părea că nimic nu mai era de făcut, iar acestea au venit de multe ori din exteriorul țării, la inițiativa sau cu acordul unor lideri naționali care au înțeles potențialul distructiv al bătăliilor interne.
Un exemplu de reușită comună este Misiunea militară franceză în România din Primul Război Mondial, condusă magistral de generalul Henry Mathias Berthelot, care nu doar că a reușit să contribuie în mod substanțial la renașterea și victoriile armatei române din anul 1917, dar s-a și identificat cu aspirațiile de unire ale poporului român. Prin felul său de a fi, riguros, diplomat, atent la nevoile soldaților și ofițerilor deopotrivă, onest în relația cu autoritățile, generalul Berthelot a ajuns să reformeze armata și să fie iubit de români.
Cred că astăzi istoria ne-a adus în momentul în care este nevoie de o a doua armată Berthelot în România, dar de această dată ”armată” ar putea fi compusă nu din 1200 de ofițeri, ci din 1200 de profesori care să redea învățământului românesc încrederea în capacitatea sa de a fi principalul factor de dezvoltare a societății.
Asemeni ofițerilor generalului Henri Berthelot, prezenți în toate structurile armatei române, acești profesori vor putea preda la toate categoriile de școli, în cicluri de câte un an, în fiecare din cele 41 de județe ale țării, într-un proiect derulat pe 10 ani.
Franța ar putea selecționa profesori la final de carieră sau chiar pensionați de puțin timp, oameni cu mare experiență pedagogi ca și de sistem educațional, iar România ar asigura prezența lor la școli de pe întreg cuprinsul țării.
La finalul primului an al proiectului am putea avea 100 de cadre didactice care, predând în mod efectiv la toate tipurile de școli, ar putea să ne furnizeze informații esențiale într-un proces de reformă vizionară, profundă, conectată la realitățile românești.
După 2 ani de proiect și 200 de profesori care vor trăi alături de români, le vor înțelege obiceiurile și nevoile, vom putea avea un bagaj independent de informații care să ne ajute să construim un proiect educațional cu un grad mare de stabilitate, furnizate de profesori care provin dintr-un sistem educațional care a fost de foarte multe ori un model pentru România.
Rezultatul muncii acestor profesori poate fi folosit de ambele țări pentru a înțelege mai bine sistemele noastre educaționale și nevoile acestora, pentru a aduce progres în interior, dar și o mai bună integrare în exterior, o mai bună competitivitate a cetățenilor noștri în mediul academic și de performanță european.
Mișcarea francofonă la nivel mondial ar putea avea, astfel, un exemplu de bune practici în promovarea limbii și civilizației franceze ca liant la nivel național și internațional.
Rămâne ca dumneavoastră, domnule Președinte, să stabiliți cine va fi noul general Berthelot!
Robert Marius Cazanciuc
Președintele Comisiei Juridice, Senatul României
Ministrul Justiției (2013-2015)
Robert Cazanciuc 